Guta

Guta

Guta este un tip de artrita cu microcristale, care apar ca urmare a depunerii cristalelor de acid uric la nivelul tesuturilor, inclusiv la nivelul articulatiilor, provocand inflamatie si durere locala. 

Boala a cunoscut in ultimele decenii o crestere a prevalentei si incidentei la nivel global. De asemenea medicii se confrunta in prezent cu forme mult mai complexe, la varste avansate, cu multiple comorbiditati ( insuficienta renala, hipertensiune, sindrom metabolic si diabet, insuficienta cardiaca), forme refractare la tratamentele obisnuite.

Desi guta este o boala cu o istorie lunga, descrisa pentru prima data de vechii egipteni si ulterior de Hipocrate, relatia dintre boala si acidul uric a fost demonstrata abia in secolul XIX de Sir Alfred Baring Garrod.

Ce este acidul uric? El este rezultatul metabolizarii alimentelor pe care le consumam si a degradarii celulare. Cauzele cresterii acidului uric sunt productia crescuta, eliminarea renala scazuta sau o combinatie a acestor doua mecanisme. Aparitia gutei este influentata de:

  • factori genetici
  • sex - barbatii fac mai frecvent guta decat femeile
  • varsta - riscul creste dupa varsta de 65 de ani
  • rasa
  • alimentatie.

Productia crescuta de acid uric are la baza cauze dobandite in cursul vietii - diete bogate in purine, ingestia de alimente bogate in fructoza, consumul de alcool. Unele boli hematologice limfo si mieloproliferative, anemia hemolitica, psoriazisul caracterizate printr-o degradare celulara accentuata, se asociaza cu hiperuricemie si guta. Mutatiile unor enzime implicate in metabolismul purinelor ( deficitul de hipoxantin-guanin fosforiboziltransferaza sau activitatea crescuta a fosforibozilpirofosfat sintetaza) sunt cauze genetice cunoscute insa din fericire rare ale hiperuricemie si gutei.

Eliminarea acidului uric din organism se face in mare parte prin eliminare renala, aceasta implicand mai multe procerse: filtrarea glomerulara, ulterior reabsorbtia tubulara proximala, secretia si in final o noua reabsorbtie postsecretorie.

Trebuie sa retinem  ca nu toti pacientii cu hiperuricemie ( acid uric crescut in sange) fac guta.

Factorii de risc sunt:

  • excesul ponderal si obezitatea,
  • hipertensiunea,
  • consumul de alcool ( in special berea prin continutul crescut in guanozina, substanta care ulterior este metabolizata in acid uric ),
  • anumite medicamente,
  • dieta bogata in carne.

Consumul de alcool este cel mai cunoscut factor de risc pentru guta, el crescand nivelul de acid uric atat prin productie crescuta, cat si printr-o eliminare scazuta.

Exista trei perioade de evolutie a bolii :

  1. perioada de hiperuricemie asimptomatica cand are loc depunerea cristalelor de acid uric la nivel tisular, este extrem de importanta si exista voci in lumea medicala care sustin inceperea tratamentului din acest moment, mai ales in cazul pacientilor care asociaza si alti factori de risc ai aterosclerozei. Studii recente au arata ca hiperuricemia este un factor de risc independent pentru ateroscleroza subclinica chiar si la adultii tineri. Majoritatea studiilor epidemiologice au demonstrat o asociere intre hiperuricemie si boala coronariana ischemica, valoarea crescuta a acidului uric seric, indicator pentru stresul oxidativ si disfunctia endoteliala, corelandu-se nu numai cu ateroscleroza la nivel macrovascular dar si la nivel microvascular .
  2. atacurile acute cand cristalele depuse in articulatii provoaca inflamatie de obicei la nivelul unei singure articulatii. Factorii care pot declansa un atac sunt: consumul excesiv de carne rosie si alcool, traumatismele, infometarea, deshidratarea, medicamentele ( allopurinol, aspirina, antihipertensive, chimioterapie, etc) sau substante de contrast administrate intravenos. In general criza dureaza cateva zile si afecteaza cel mai frecvent articulatiile membrului inferior. Atacul acut de guta se manifesta in 50% din cazuri cu umflatura articulara, roseata, caldura locala si durere extrem de intensa a degetului mare de la picior. Exista insa si forme care afecteaza mai multe articulatii, in special la femei si pacientii varstnici. Perioadele dintre crize sunt la inceput lipsite de simptome si pot dura luni, chiar ani de zile, ulterior devenind din ce in ce mai scurte. Atacurile repetate netratate duc la o forma de artrita cronica cu deformari ireversibile si pierderea mobilitatii articulare.
  3. guta cronica se manifesta cu dureri si tumefactii articulare persistente, depozite de acid uric in tesuturile moi, numite tofi si localizate de obicei intra sau periarticular la nivelul coatelor, degetelor mainilor si picioarelor sau la nivelul urechilor. Pe langa manifestarile articulare si formarea tofilor, afectarea renala este una dintre cele mai frecvente complicatii ale hiperuricemiei, imbracand mai multe forme - nefropatia uratica prin depunerea de cristale de urat in intrestitiul renal, nefropatia urica prin precipitarea acidului uric in tubii renali si litiaza urica prin fomarea de calculi de acid uric.

Cand trebuie sa va prezentati la medic?

  • oricine are o tumefactie articulara cu roseata si caldura locala ar trebui sa mearga la un consult reumatologic.
  • daca aveti diagnosticul de guta si ati avut mai mult de un episod de artrita, ar trebui sa luati medicatia prescrisa de medic pentru tratamentul atacurilor. Daca simptomele nu cedeaza atunci trebuie sa va prezentati din nou la medic. Atentie, tratamentul cu Allopurinol nu se reincepe, in cazul in care l-ati intrerupt, in timpul atacului acut. Prin fluctuatiile nivelului de acid uric pe care le determina, Allopurinolul poate declansa in mod paradoxal un atac acut.
  • pentru cei cunoscuti cu guta, aflati in perioada intercritica, lipsita de simptome este importanta o evaluare regulata anuala clinica si prin analize de laborator pentru a monitoriza evolutia bolii, complicatiile acesteia si ale tratamentului prescris.

Diagnosticul se bazeaza pe istoricul bolii, aspectul clinic sugestiv si testele de laborator. De retinut este ca aproape jumatate din pacienti au un nivel normal de acid uric in timpul atacului acut. Standardul de aur pentru diagnostic ramane aspirarea articulatiei afectate si analiza lichidului sinovial pentru a evidentia la microscop cristalele de acid uric. O noua abordare diagnostica, utila pentru cazuri selectate de guta este folosirea tomografiei computerizate cu energie duala care poate pune in evidenta cristalele de acid uric cu densitati specifice in articulatiile afectate si tesuturile moi periarticulare.


Tratamentul urmareste rezolvarea rapida a atacurilor acute, prevenirea aparitiei unor atacuri noi si evitarea complicatiilor - formarea de tofi si afectarea renala
. Studiile arata ca majoritatea pacientilor cu guta nu sunt tratati adecvat, cauzele fiind diagnosticul gresit, intelegerea eronata a bolii atat de catre pacient cat si de catre medic, complianta scazuta si intoleranta la tratament, subdozarea acestuia, o monitorizare inadecvata a bolii si neintelegerea ideii de tratament tintit in guta si abia in ultimul rand ineficienta terapiilor uzuale. Se pare ca in cazul pacientilor cu guta complianta este mult mai mica decat in alte boli precum hipertensiunea, diabetul sau osteoporoza, cei mai necomplianti fiind pacientii tineri. In plus, foarte multi medici au tendinta de a subestima impactul pe care il are guta asupra calitatii vietii.

O prima sursa de confuzii in tratamentul gutei este dieta. Astfel multi medici recomanda diete stricte, sarace in purine greu de mentinut de catre pacient. Trebuie retinut ca alimentatia saraca in purine reuseste sa scada nivelul de acid uric seric cu aproximativ 1mg/dl, astfel ca desi dieta si modificarea stilului de viata pot preveni viitoarele atacuri, de multe ori ele nu sunt suficiente, fiind nevoie si de un tratament medicamentos.

Studiile arata ca pacientii care consuma carne si fructe de mare au un risc mai mare de a face guta. Alimentele cu continut crescut in purine precum inima, herring, drojdie, midii, sardine si cele cu continut moderat ca ansoa, carne de oaie, vitel, sunca, ficat, rinichi, curcan, gasca, potarniche, fazan, pastrav, somon, ar trebui evitate. In schimb ultimele cercetari au demonstrat ca purinele din surse vegetale cum sunt varza, fasolea, ciupercile, spanacul, care pana acum erau pe lista neagra a pacientului cu guta, au un risc mai mic de a declansa un atac acut decat cele din surse animale. De asemenea un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Boston, sustine faptul ca bauturile indulcite cresc riscul de guta pentru femeile care le consmua, explicatia fiind faptul ca fructoza din aceste produse duce la o productie crescuta de acid uric in organism.
Obezitatea poate fi asociata cu un nivel crescut de acid uric in sange, astfel ca pacientii supraponderali ar trebui sa consulte un nutritionist pentru stabilirea unui program rezonabil de slabire. Atentie, infometarea sau dietele severe pot creste acidul uric si pot agrava manifestarile gutei.
De obicei pacientii cu guta pot manca ce le place insa cu masura. Consumul de apa, 2-3 litri pe zi e necesar pentru a elimina cristalele de acid uric din organism.

Terapia farmacologica in puseele acute se adreseaza inflamatiei si durerii si include antiinflamatoarele nonsteroidiene, glucocorticoizii, Colchicina si inhibitorii de Interleukina1.

Tratamentul cronic are ca scop prevenirea atacurilor acute si a complicatiilor si presupune scaderea nivelului de acid uric. Acest obiectiv se poate realiza prin mai multe mecanisme:

  • inhibarea productiei - Alopurinol si Febuxostat.
  • cresterea eliminarii renale - medicamentele uricozurice clasice: Benzbromaron, Sulfinpirazona si Probenecid, Lesinurad -un nou inhibitor de URAT1 si medicamente cu efecte uricozurice secundare precum hipolipemiantele - Fenofibrat, Atorvastatin si antihipertensivele Losartan, Amlodipina.
  • stimularea degradarii - agentii urolitici Rasburicaza, PEG ( polietilenglicol) -uricaza.


 In cazul pacientilor cu intoleranta la Allopurinol cat si a celor cu guta si insuficienta renala, dupa 40 de ani de asteptare si cercetari, Febuxostat - un medicament aprobat in urma cu 3 ani, reprezinta o alternativa. Spre deosebire de Allopurinol, el este metabolizat hepatic si are avantajul ca nu determina reactii adverse cutanate severe. Ca si Allopurinolul, el poate declansa atacuri acute in primele 3-4 luni de la initiere, ca urmare a mobilizarii acidului uric din depozitele tisulare, de aceea la inceput, tratamentul trebuie suprapus o perioada de timp cu o terapie profilactica, precum Colchicina sau antiinflamatoarele nonsteroidiene.


Al doilea medicament nou, aprobat in SUA in 2010 pentru tratamentul gutei rezistente la terapiile conventionale este Pegloticaza, un tratament biologic injectabil obtinut dintr-o enzima porcina recombinata. Majoritatea mamiferelor nu fac guta deoarece au in organism aceasta enzima hepatica, numita uricaza capabila sa degradeze acidul uric la alantoina, o substanta mult mai solubila decat acidul uric si astfel mult mai usor de eliminat. Acest medicament poate reprezenta o optiune pentru tratamentul gutei refractare. De asemenea Pegloticaza poate fi o solutie la pacientii cu guta refractara si insuficienta renala cronica, conform studiilor prezentate la recentul congres EULAR ( European League Against Rheumatism). In prezent statisticile arata ca in ciuda unui tratament hipouricemiant la doze maximale, doar 67% din pacienti pot atinge nivelul tinta de acid uric. Pentru pacientii cu guta refractara, in Europa nu exista inca un tratament aprobat, astfel ca este nevoie de noi optiuni terapeutice pentru aceasta forma de boala.

Autor: Dr. Alina Posea

sursa: hotnews.ro

Tratament recomandat GUTA

Intrucat aceasta boala este relationata cu sistemul excretor si cu incapacitatea organismului de a asimila si elimina acidul uric putem propune suplimentar pe langa tratatamentul prescris de medicul Dumneavoastra si utilizarea produslor CORAL CLUB.

Astfel vom urmari "Imbunatatirea sistemului excretor"

1. Coral Mine, 1 pachetel la 1,5 litri apa intre mese, -Curata rinichii "Topeste" Calculii, normalizeaza                                                                                             echilibrul coloidal al urinei, sustine echilibrul                                                                                           acido-bazic

MagiCal 2 tablete seara inainte de culcare, gradat se trece la 4 tablete

2. Coral Lecithin - 1 capsula de 2 ori pe zi la mese - Reduce formarea de lipo-oxidati, Descompune calculii biliari

3. Microhydrina- 1 capsula pe zi la masa - Imbunatateste microcirculatia, previne aparitia infectiilor

4. Complexul B vitamine - 1-2 capsule pe zi la masa - Reduce cristalizarea oxalatilor, si uratilor in urina.

5. Phycotene - 1-2 capsule pe zi la mese - Reface mucoasa cailor urinare adesea afectata de trecerea concrementelor.

6.Coral Alfalfa - 1 tableta de 2-3 ori pe zi la mese - Imbunatateste circulatia in rinichi. Contribuie la eliminarea sarurilor, acizilor urici, reducand nivelul uratilor.

7. Zinc - 1 tableta pe zi la masa - Absolut necesar in tratament, inhibitor al cristalizarii si cresterii cristalelor.

8. Papaya,  3 tablete pe zi de 2 ori pe zi cu 30 min inainte de masa- Actiune antiinflamatoare, activeaza fermentii si normalizeaza digestia

9. Seleniu - 1 tableta de 2-3 ori pe zi la masa - Contribuie la refacerea mucoasei afectate la trecerea calcului renal pe caile urinare.

Completeaza formularul de mai jos daca vrei sa afli mai mult ! Vei fi contactat in cel mai scurt timp posibil !